Morphine 's blog

   Ai simtit vreodata ca soarele nu va mai rasari?Da?Bun... pentru ca noaptea aceea parea nesfarsita,eterna ,pictata cu clipe infinite in tablourile nemarginite ale tatalui Cronos.   Stateam intinsa in pat cu privirea atintita in tavanul de melina,iar fiecare secunda se scurgea cu greutatea unei vieti,timpul deja nu mai era o unitate de masura,mi se parea ca acele clipe vor fi interminabile.    De fapt nici nu era ceva deosebit,caci in fiecare seara am impresia ca noaptea nu se va mai sfarsi ,ca fiecare raza de intuneric imi va patrunde sufletul si mi-l va goli.Mereu astept cu nerabdare soarele,dar el abia se chinuie sa rasara.    In starea mea letargica provocata de lipsa luminii,mi se proiecteaza ,pe tavanul de melina, segvente din viata mea,segvente care m-au atins,care m-au schimbat,care mi-au adus zambetul pe buze sau care mi-au fost fatale.Si mi se pare atat de sadic modul in care mintea mea decide sa le redea,in incercarea mea de a le ordo...

          Nu-mi spune nimic bătrâne,ești scorojit de vreme,un câine orb cu simț de vulpe,guști din moarte în fiecare zi, ș-o să te prindă iar dimineața înconjurat de sticle goale de coniac și îmbrăcat în fum de țigară.Mă cauți de ceva timp,îmi cauți trupul sfrijit de tortura dorului,amanetat de gândul că mâine mă voi lupta din nou cu aceiași crudă și sufocantă neliniște.Te-am rugat să mă lași să-ți fiu viciu,să te înnebunesc,să fiu tot ce ai nevoie,dar te-ai pierdut în gânduri incoerente,inconcrete,dar nu știu dacă să mă mai lupt,să continui să-ți zic cât de mult te iubesc.De ce nu înțelegi că dacă te iubesc,te iubesc cu tot ce reprezinți tu.           Nu-mi pot imagina o altă revoltă interioară,dar totuși o simt atât de aproape,atât de puternică...de data asta mă va zdrobi.Am mâinile încă pătate de trecut,cu mizerabile greșeli,cu gânduri furate și perfide.Am mintea bolnavă,Joc teatru ieftin,o simplă comedie tristă în care fiecare repli...

     Câtă risipă de ciocolată,câtă risipă de bani...Risipă de energie.Nu înțelegi nimic,nu?E chiar ok.Nu mă așteptam să înțelegi modul straniu în care funcționează mintea mea.       Zic lipsă de ciocolată referindu-mă la lipsa săruturilor,zic lipsa de bani referindu-mă la banii pe care îi dai sa-ți întreții curva  domnița de mofturi ușoare doar pentru a o face geloasă pe EA.Degeaba te ascunzi după deget că tot îți citesc gelozia ,ca un poem vechi în latina moartă,pe chip.Mai e risipă de energie,dar sigur ai înțeles că-i risipa sentimentelor.Vă iubiți,dar ce pot spune,orgoliul ocupa un loc prea mare.        Și trec zile,și trec nopți,iar gândul tău este la ea.Încerci să pari detașat,să pară ca nu-ți pasă,dar în privirea ta este scris cu majuscule că ți-e dor,scrie cu majuscule numele fete-i ce o iubești.       Îmi pare rău să-ți spun,but,honey,you're so fake.Încerci să o faci geloasă doar ca să te simți tu bine?...

        De ceva vreme nu am mai scris,nu am mai avut timp să împărtășesc cu voi simplele mele trăiri. Îmi pare rău.         Dar important,spun eu,e că m-am întors în locul în care sufletul meu prinde aripi,unde pot avea orice îmi doresc doar prin intermediul unor mâzgâlituri atente pe o foaie sau pe un ecran.         Ce m-a împiedicat să revin în lumea mea compusă doar din cuvinte?Ce m-a legat de lumea reală și m-a readus pe pământ printre pământeni?         Un lucru minunat,un lucru de care nu mi-am imaginat vreodată că mă voi îndrăgosti atât de puternic.Vrei să știi,nu?Vrei să știi ce lucru are puterea de a mă dezlipi de lumea mea ideală?Să-ți spun,sa nu-ți spun...Hai ca-ți spun.Ești atent?Bun.          Singurul lucru mai puternic ca dragostea față de familie și prieteni e dragostea față de karate.          Prima dată când am pășit pe scândurile...

         8 luni si multe zile,8 luni in care am sperat sa te uit si sa nu mi te mai amintesc,8 luni in care dragostea mea pentru tine devenea din ce in ce mai mare si ,fara sa-mi dezvaluiesc sentimentele,te urmaream .Stiu tot ce faci,te urmaresc  ca o drogata dependenta de tine,o dependenta ce intra in sevraj dupa tine,si Doamne,dependenta creste cu fiecare minut in care nu esti al meu.Sevrajul tot mai puternic,bataile inimii tot mai alerte,ochii umezi,suflul sacadat si privirea-ntetosata.Te astept,te privesc,te caut,parca fiecare secunda departe de  tine e un iad bine pus la punct gata sa ma distruga,iar aceste vorbe sunt alte doze de morfina pura sedate direct in vene,printre miile de gene ce-mi completeaza existenta.          Si dupa atatea luni ,cat credeam ca m-am linistit,ca tu pentru mine nu esti decat o umbra a visului ce-ai fost odata,ai revenit iar in mintea mea ca un miros de mahala gata sa-mi imprastii toate speran...

                Dacă aș fi știu că aceea urma să fie ultima zi în care puteam să-ți zic fără regrete "Te iubesc!" ,poate aș fi făcut-o,poate mi-aș fi lăsat iar capul pe umărul tău și m-aș fi oglindit în gândurile mele pierdute.Am fi stat ca mai de mult,doar noi amândoi.Ce zile frumoase,parcă retrăiesc fiecare clipă ca un uragan de sentimente,contopite cu niște cuvinte mult prea anxioase.AUU.Doar sentimente.                Nu m-am gândit că vreodată te voi simpatiza,dar până la urmă s-a întâmplat. Simțeam mirosul de parfum,mi se impregna ușor în minte,iar cînd închideam ochii te vedeam refugiat în mintea mea.Și Doamne,străluceai!Erai ascuns într-o margine a minții mele,nu vroiam să recunosc,dacă stau și mă gandesc nici acum nu reușesc să recunosc.Nu pot rosti cele 2 cuvinte,nu mă pot gândi că ți le voi rosti vreodată.Nuu.Gata,Maria,trezeștete la realitate!Scuze e doar o expansiune a mentalității mele mult ...